{"id":3604,"date":"2019-10-22T07:48:42","date_gmt":"2019-10-22T07:48:42","guid":{"rendered":"https:\/\/medentis.ro\/?p=3604"},"modified":"2022-03-17T07:37:50","modified_gmt":"2022-03-17T07:37:50","slug":"10-lucruri-interesante-dinti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/medentis.ro\/de\/2019\/10\/22\/10-lucruri-interesante-dinti\/","title":{"rendered":"10 lucruri interesante despre din\u021bii t\u0103i"},"content":{"rendered":"

De\u0219i mersul la dentist este un obicei relativ recent \u00een istoria omenirii, au fost descoperite dovezi c\u0103 \u00een anii 500 \u00eenainte de Hristos, \u00een Grecia antic\u0103, oamenii foloseau o past\u0103 de din\u021bi ce con\u021binea rugin\u0103 de fier \u0219i pudr\u0103 de corali. Iar \u00een loc de periu\u021be de din\u021bi rodeau crengu\u021be de copac\u00a0\"\"\ud83d\ude42<\/span><\/span><\/p>\n

Din fericire, \u00eengrijirea oral\u0103 este ast\u0103zi mult mai pl\u0103cut\u0103\u00a0\"\"\ud83d\ude42<\/span><\/span>\u00a0\u0218i, \u00eentruc\u00e2t folosim din\u021bii zilnic \u0219i avem mare nevoie de ei, e interesant s\u0103 mai afl\u0103m 10 lucruri mai inedite despre ei:<\/p>\n

1. Din\u021bii t\u0103i sunt unici – precum amprenta digital\u0103 \u0219i amprenta dental\u0103 este unic\u0103 \u0219i specific\u0103 doar \u021bie. Nici m\u0103car gemenii identici nu au amprenta dentar\u0103 identic\u0103.<\/span><\/p>\n


\n2. Din\u021bii t\u0103i sunt pu\u021bin precum un iceberg – aproximativ o treime din fiecare dinte se afl\u0103 ascuns \u00een gingie. De aceea e important s\u0103 avem grij\u0103 \u0219i de gingii. Acestea ar trebui s\u0103 fie roz \u0219i ferme\u00a0\"\"\ud83d\ude42<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


\n3. Majoritatea oamenilor au 32 de din\u021bi (8 incisivi, 4 canini, 8 premolari \u0219i 12 molari), \u00een timp ce din\u021bii de lapte sunt \u00een num\u0103r de 20.<\/span><\/p>\n


\n4. Smal\u021bul din\u021bilor t\u0103i este cea mai dur\u0103 parte a corpului t\u0103u. Smal\u021bul este stratul de la suprafa\u021ba din\u021bilor. Scopul lui principal este de protec\u021bie. Este \u00een mare f\u0103cut din calciu \u0219i fosfat, precum oasele, dar este mai puternic datorit\u0103 proteinelor \u0219i cristalitelor care \u00eel formeaz\u0103.<\/span><\/p>\n


\n5. Dar smal\u021bul nu este invincibil. Chiar dac\u0103 este foarte puternic \u0219i protejeaz\u0103 din\u021bii, \u00een smal\u021b pot ap\u0103rea fisuri \u0219i se degradeaz\u0103. Zah\u0103rul \u0219i acidul, precum cele din sucuri, de exemplu, interac\u021bioneaz\u0103 cu bacteriile din gura ta \u0219i atac\u0103 smal\u021bul, ceea ce duce la carii.<\/span><\/p>\n


\n6. Galben pe din\u021bi \u00eenseamn\u0103 carii. Smal\u021bul este responsabil, \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103, pentru culoarea alb\u0103 a din\u021bilor, iar atunci c\u00e2nd se degradeaz\u0103, din\u021bii \u00eencep s\u0103 fie mai galbeni, ceea ce \u00eenseamn\u0103 carii. Degradarea smal\u021bului poate fi responsabil\u0103 \u0219i pentru durerea pe care o po\u021bi simi\u021bi.<\/span><\/p>\n


\n7. Dentina cre\u0219te, dar smal\u021bul nu. Dentina este \u021besutul dur, calcifiat, aflat imediat sub smal\u021bul dintelui. \u00cen timp ce dentina cre\u0219te \u0219i schimb\u0103 pe parcursul vie\u021bii omului, smal\u021bul este static, nu mai cre\u0219te.<\/span><\/p>\n


\n8. Gura ta este \u201dcasa\u201d a 300 de tipuri de bacterii. Placa bacterian\u0103 con\u021bine milioane de bacterii, compuse din 200-300 de tipuri diferite. Principala bacterie responsabil\u0103 pentru o s\u0103n\u0103tate dentar\u0103 precar\u0103 este \u201dStreptococcus mutans\u201d, care transform\u0103 zah\u0103rul \u0219i al\u021bi carbohidra\u021bi \u00een acizi care \u201dm\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d din\u021bii.<\/span><\/p>\n


\n9. Placa bacterian\u0103 este du\u0219manul. Alb\u0103 \u0219i lipicioas\u0103, placa bacterian\u0103 este \u00een continu\u0103 formare. Dac\u0103 nu o \u00eendep\u0103rtezi periodic, prin periaj \u0219i utilizarea a\u021bei dentare, duce la apari\u021bia cariilor. Dac\u0103 nu este \u00eendep\u0103rtat\u0103, se \u00eent\u0103re\u0219te \u0219i se transform\u0103 \u00een tartru. A\u0219adar, spal\u0103-te de dou\u0103 ori pe zi pe din\u021bi \u0219i consult\u0103 medicul t\u0103u stomatolog regulat pentru cur\u0103\u021barea ei.<\/span><\/p>\n


\n10. Produci peste 35000 de litri de saliv\u0103 \u00eentr-o via\u021b\u0103. Corpul t\u0103u produce aproximativ 1 litru de saliv\u0103 pe zi, ceea ce duce la peste 35000 de litri \u00eentr-o via\u021b\u0103. Aceasta are roluri importante \u00een ce prive\u0219te s\u0103n\u0103tatea ta general\u0103. De exemplu, face hrana mai u\u0219or de \u00eenghi\u021bit \u0219i con\u021bine enzime care \u00eencep deja digestia. \u00cen ce prive\u0219te din\u021bii, saliva \u201dspal\u0103\u201d particulele de m\u00e2ncare de pe din\u021bi \u0219i con\u021bine calciu \u0219i fosfa\u021bi, care neutralizeaz\u0103 acizii din placa bacterian\u0103 ce duc la formarea cariilor.<\/p>\n

Care vi se pare cea mai interesant\u0103?<\/p>\n

V\u0103 a\u0219tept\u0103m la\u00a0Clinica Stomatologica Medentis<\/a>\u00a0pentru a afla mai multe despre din\u021bii vo\u0219tri \u0219i pentru a le asigura cea mai bun\u0103 \u00eengrijire.<\/p>\n

Pentru program\u0103ri, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 suna\u021bi la num\u0103rul\u00a0de telefon 0749272841, de luni p\u00e2n\u0103 vineri, \u00eentre orele 8 \u0219i 20.<\/p>\n

Ne g\u0103si\u021bi pe str. Hermann Oberth, nr. 41, Media\u0219
\n<\/span><\/p>\n

\"\"<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De\u0219i mersul la dentist este un obicei relativ recent \u00een istoria omenirii, au fost descoperite dovezi c\u0103 \u00een anii 500 \u00eenainte de Hristos, \u00een Grecia antic\u0103, oamenii foloseau o past\u0103 de din\u021bi ce con\u021binea rugin\u0103 de fier \u0219i pudr\u0103 de corali. Iar \u00een loc de periu\u021be de din\u021bi rodeau crengu\u021be de copac\u00a0\ud83d\ude42 Din fericire, \u00eengrijirea […]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":3605,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[41,211],"tags":[152,51,153,151],"class_list":["post-3604","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-utile","tag-curiozitati","tag-dinti","tag-inedit","tag-interesant"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/medentis.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3604","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/medentis.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/medentis.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/medentis.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/medentis.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3604"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/medentis.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3604\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/medentis.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3605"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/medentis.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3604"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/medentis.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3604"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/medentis.ro\/de\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3604"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}